luni, 23 aprilie 2012

Problemele reflexive

În enigmistică, termenul de reflexiv a fost introdus de Oprea Eftimie, într-un articol publicat în revista Rebus din februarie 1988. Până la acea dată, unele probleme erau înfăţişate răsturnat, adică imaginile sau desenele apăreau întoarse la 180 de grade, urmând ca, după interpretarea lor, să le citim invers, ca pe nişte polindroame.     Pe lângă faptul că era destul de dificil de interpretat, acest gen de reprezentare ducea şi la multe erori. Oprea Eftimie a propus atunci ca problemele de acest tip să fie înfăţişate normal, dar la titulatura genului enigmistic respectiv să fie adăugat şi termenul reflexiv, ceea ce trebuie să atragă atenţia dezlegătorului că, după descoperirea formulei tehnice, aceasta va trebui citită inversat ( de la sfârşit către început ).
Spre exemplu, iată un biverb reflexiv publicat într-un număr mai vechi al revistei Rebusache:
                                    




Interpretarea care ne va conduce spre dezlegare este E-S-LA-FEL-CU-B. Citind invers, aflăm soluţia corespunzătoare titlului şi cheii: BUCLE FALSE.



2 comentarii:

  1. Am învăţat ceva! Sunt cam străin de domeniu, dar poate că nu-i prea târziu, nu?

    RăspundețiȘtergere
  2. Max, mă onorează prezenţa ta pe acest blog.. :)E şi acesta un domeniu al pasionaţilor. Poate nu atât de numeroşi ca îndrăgostiţii de timbre, dar nu mai puţin dedicaţi obiectului pasiunii lor. :)
    Tot binele ţie, Max!

    RăspundețiȘtergere