miercuri, 28 septembrie 2011

O criptografie din categoria celor aşa-zise "cu pistă falsă"

Nu trebuie găsit! 
( Criptografie: 2-1, 8, 3 )
Indiciu: Găsiţi unul din sinonimele cuvântului LOCUINŢĂ...apoi interpretaţi: cum este litera N...corelând cele două sinonime...Nu cred că e prea greu - cheia vă ajută foarte mult. O variantă a titlului ar fi: Trebuie dosit!... Mult succes!

Nu aduc învinuiri...

Criptorebus: 3, 1-5

duminică, 18 septembrie 2011

Frunzisme...

Un mail primit recent:

- Doctore, ma chinuie ingrozitor coloana. (Constantin Brancusi) 
- Posteritatea va crede ca am avut un singur ou. (Cristofor Columb) 
- Prefer rima imbratisata. (Veronica Micle) 
- Femeile cu picioare lungi, sunt cele mai bune la pat. (Procust) 
- Duc o viata regulata; ma culc la sapte, ma scol la sapte. (Alba ca Zapada) 
- Femeia model trebuie sa fie tanara. (Corneliu Baba) 
- A fost nunta cu dar, dar nu cine stie ce! (Zamfira) 
- N-aveti, cumva, un foc? (Nero) 
- Si totusi, se invarteste! (Galileo Galilei la un chef) 
- Suntem rude, dar foarte indepartate. (Fratii Grimm) 
- Eu sunt o exceptie: mi-am facut carul vara. (Nicolae Grigorescu) 
- De cand cu politica, am tras poezia pe linie moarta. [A.(carul) Paunescu] 
- Justitia noastra este bolnava. (un doctor in drept) 
- Am fost corigent la zoologie si literatura. (La Fontaine) 
- Am oscilat intre Scoala Ardeleana si Scoala Militara. (Petru Maior) 
- Aria cercului se bucura de o celebritate nemeritata. (Giuseppe Verdi) 
- Noi vrem pamant! (un extraterestru) 
- Nu intrati in marile Complexe cu sotia. (Freud) 
- Am picat la tanc! (Aurel Vlaicu) 
- Tabloul lui Dali este lipsit de simboluri. (Mendeleev) 
- Intr-un triunghi conjugal, ipotenuza este iubita la patrat. (Pitagora) 
- Cand pun mana pe un roman bun, nu-l las pana nu-l termin. (Cleopatra) 
- Cartea mea de capatai este “Dupa douazeci de ani”. (Silviu Brucan) 
- Ma duc sa ma caut. (Fiul ratacitor) 
- Astept Ziua Recunostintei. (Penes Curcanul) 
- Ce mica-i lumea! (Gulliver in tara piticilor) 
- Nu-mi fac planuri de viitor. (Nostradamus) 
- Toti oamenii de valoare au zburat din Romania . (Henri Coanda) 
- De fapt, la tara eu n-am vara, ci un var. (George Toparceanu) 
- Vrem sa ne pastram limba si portul. (un constantean - Radu Mazare) 
- Ca orice om, am fost si eu la stramtoare. (Magellan) 
- Marile cuceriri le-am facut in moteluri. (Gingis-Han 
- Eu stau, tu stai, el sta. (Imnul de stat) 
- Ostenii mei, astazi avem exercitii de tragere. (Vlad Tepes) 
- Americanii s-au obisnuit cu in-sula in coasta. (Fidel Castro ) 
- Am ajuns in America pentru ca m-a trimis nevasta dupa cartofi. (Cristofor Columb) 
- Forma mea de protest este demonstratia. (Pitagora) 
- Nu sunt de acord cu femeile care isi spioneaza barbatii. (Mata-Hari)

Deşi în mail nu era specificat autorul acestor pseudocitate , am recunoscut imediat celebrele "frunzisme" , denumite astfel după creatorul lor,  îndrăgitul rebusist brăilean Mihai Frunză...
Dacă v-au plăcut şi vouă, mai multe puteţi găsi aici:  http://umordemihaifrunza.blogspot.com/

luni, 12 septembrie 2011

Şi dacă tot am pomenit de Toma Michinici...

Iată şi una din poeziile sale din volumul "Bruma"... :

Cade o stea pe o mie de feţe
zgâriind trupul nopţii de ger
ochiul meu e mai bogat în tristeţe
cu golul născut în cer


scârţâie fulgul sub talpa mea
paşii scot cuie din stradă
oare chiar a murit o stea
sau se-ndeamnă să cadă?


acasă au spart călimara
sorii cei negri din universuri
eu îmi aprind ţigara
din soba flămândă de versuri


iar acum am să dorm
e destul pentru o viaţă de om



Apropo de "lele"...

Mi-am amintit acum de una dintre cele mai interesante probleme de enigmistică, o criptografie publicată cu ani în urmă de regretatul Toma Michinici... Titlul era LA FLORĂRIE, cu cheia 8, 4, 2, 3:
 

Soluţia, deloc simplă, era : LALELELE, LELE, LE LEG! ( adică LA-LE-LE-LE-LE-LE-LE-LE-G ) Frumos...:)

joi, 8 septembrie 2011

Originea cuvântului ŞMECHER


                             
...O alta poveste care  pare mai plauzibila: in Romania nefiind educatie in materie de vinuri, cei ce doreau sa se specializeze veneau in Germania pe valea Rinului unde dupa ceva timp primeau diploma de SCHMECKER (degustator). Intorsi in Romania .....ei mergeau din partea unor firme pe la viticultori si faceau achizitii. Acestia erau analfabeti , astfel ca erau victime sigure in mainile smecherilor la incheierea de contracte . De aici provine : ce esti smecher ??

Era o vreme când saşii din Siebenburgen, cum i se mai spune Transilvaniei (adică regiunea celor şapte cetăţi: Braşov, Bistriţa, Sebeş, Sibiu, Sighişoara, Mediaş şi Cluj), treceau Carpaţii pentru schimburi comerciale şi ajungeau şi în zona Drăgăşanilor, de unde cumpărau vin. Ofereau la schimb articole de meşteşugărie, pe care saşii le produceau de o calitate recunoscută în toată Europa.
Oltenii din Drăgăşani au găsit repede o modalitate să-i păcălească pe negustorii saşi. Cu ospitalitatea caracteristică, ei îi invitau în case, le dădeau să mănânce, apoi le serveau vinul cel mai tare pe care-l aveau. Cum saşii nu erau obişnuiţi cu băutura (ei erau obişnuiţi cu munca), se "ameţeau" repede, iar când începeau negocierile pentru preţul produselor, erau aproape beţi şi nu mai reuşeau să vândă la preţ bun. Pe când cumpărau vinul, oltenii le dădeau să guste şi din ăla şi din ăla şi din ăla. şi imediat negustorii saşi se "pileau" la loc. Când încărcau vinul târguit, pe lângă faptul că era cumpărat la un preţ mult peste cel normal, vinul bun era înlocuit cu cel mai rău zaibăr şi tulburel.
Când au ajuns în "cele 7 cetăţi", adică în Transilvania, Burgermeisterul (adică primarul) şi-a dat seama că negustorii saşi au fost păcăliţi: au vândut ieftin produse de calitate şi au cumpărat scump vin prost. I-a întrebat cum au decurs negocierile şi şi-a dat seama de strategia oltenilor: îi îmbătau pe saşi apoi negociau cum vroiau ei.
În anul următor au pornit din nou negustorii saşi spre podgoria Drăgăşani pentru a face schimb de produse şi pentru a aduce vin în Transilvania. Şi, la fel ca şi anul precedent, negustorii au fost ospătaţi şi au băut cot la cot cu oltenii, din vinul cel mai tare. Apoi, când abia se mai ţineau pe picioare, au început să negocieze şi să facă afaceri. Oltenii îşi frecau mâinile că iară i-au păcălit pe saşi. Pe când saşii îşi arătau produsele şi oltenii vinul, dintre negustorii transilvăneni s-a ridicat unul, căruia toţi îi făceau loc: "Das ist der Schmecker", au spus ei, adică "cel care gustă". Toţi îl respectau şi nici unul nu-i ieşea din vorbă. Dintre toţi el era singurul care nu a pus strop de băutură în gură. El a fixat preţul de vânzare a produselor meşteşugăreşti, el a gustat vinul şi a fixat preţul de cumpărare şi a vegheat ca vinul de calitate să fie încărcat în căruţe. Astfel saşii, numai după ce au adus cu ei un Der Schmecker, au putu face un comerţ cinstit cu oltenii.
Aceasta este originea adevărată a cuvântului "şmecher", chiar dacă acum înseamnă  altceva.